Legea contabilității 82/1991

Legea contabilităţii

Republicată

    Textul Legii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002, a fost actualizat în baza actelor normative modificatoare publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 ianuarie 2005:

    – Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 420/2004;

    – Legea nr. 420/2004.

    CAP. 1

    Dispoziţii generale

    ART. 1

    (1) Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.

    (2) Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.

    (3) Subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2), cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.

    ART. 2*)

    (1) Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice prevăzute la art. 1 trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.

    (1¹) Contabilitatea publică cuprinde:

    a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

    b) contabilitatea trezoreriei statului;

    c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a deficitului patrimonial;

    d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

    (2) Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de execuţie ale bugetelor locale.

––––

    *) Conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 2 alin. (1¹) lit. c) şi d) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

    ART. 3

    (1) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.

    (2) Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.

    (3) Pentru necesităţile proprii de informare, persoanele prevăzute la art. 1 pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o altă monedă.

    ART. 4

    (1) Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi emite norme şi reglementări în domeniul contabilităţii, planul de conturi general, modelele situaţiilor financiare, registrelor şi formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora.

    (1¹) Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi emite norme privind contabilitatea în partidă simplă.

    (2) Normele şi reglementările contabile pentru instituţiile de credit, unităţile de asigurare-reasigurare, precum şi pentru unităţile care operează pe piaţa de capital se elaborează şi se emit de Banca Naţională a României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

    (3) Elaborarea reglementărilor prevăzute la alin. (1), (1¹) şi (2) se face cu consultarea organismelor profesionale de profil.

    ART. 5

    (1) Persoanele prevăzute la art. 1 au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.

    (2) Categoriile de persoane care pot ţine contabilitatea în partidă simplă se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

    (3) Pentru organizaţii patronale şi sindicale, precum şi pentru alte categorii de organizaţii fără scop patrimonial, care nu desfăşoară activităţi economice, Ministerul Finanţelor Publice aprobă un sistem simplificat de raportare financiară, având în vedere şi cerinţele organismelor europene de profil.

    ART. 6

    (1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

    (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

    ART. 7 *** Abrogat

    ART. 8

    (1) Persoanele prevăzute la art. 1 au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

    (2) Ministerul Finanţelor Publice poate aproba excepţii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate în administrarea instituţiilor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

    (3) Rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

    ART. 9

    (1) Evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii şi prezentarea acestora în situaţiile financiare anuale se fac potrivit normelor şi reglementărilor contabile.

    (2) Reevaluarea activelor imobilizate se face, cu excepţiile prevăzute de reglementările legale, la valoarea justă a acestora. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi.

    (3) *** Abrogat

    ART. 10

    (1) Documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare a persoanelor prevăzute la art. 1 sunt situaţiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată.

    (2) Pentru instituţiile publice documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este situaţia financiară trimestrială şi anuală.

    (3) Societăţile-mamă, definite astfel în reglementările contabile aplicabile grupurilor de societăţi, întocmesc şi prezintă şi situaţii financiare anuale consolidate.

    CAP. 2

    Organizarea şi conducerea contabilităţii

    ART. 11

    (1) Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.

    (2) Persoanele prevăzute la art. 1 organizează şi conduc contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile legii.

    (3) Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare, care răspund, potrivit legii.

    (4) La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte, care nu au personal calificat încadrat, potrivit legii, sau contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 şi care au înregistrat o cifră de afaceri anuală de până la echivalentul în lei a 50.000 euro, răspunderea pentru ţinerea contabilităţii, potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.

    (5) Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă, potrivit legii, pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie.

    ART. 12

    Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

    ART. 13

    (1) Contabilitatea imobilizărilor se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenţă.

    (2) Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, în condiţiile stabilite de reglementările legale.

    ART. 13¹

    Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziţie, de producţie sau la valoarea justă pentru alte intrări decât cele prin achiziţie sau producţie, după caz.

    ART. 13²

    Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.

    ART. 14

    Valoarea acţiunilor emise sau a altor titluri, precum şi vărsămintele efectuate în contul capitalului subscris se reflectă distinct în contabilitate.

    ART. 15

    Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

    ART. 16

    (1) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, după caz.

    (2) Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz.

    (3) Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat se ţine pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

    ART. 17

    (1) Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

    (2) Pentru finanţarea cheltuielilor în limita prevederilor din bugetele aprobate, instituţiile publice au obligaţia organizării şi conducerii evidenţei angajamentelor bugetare şi legale în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

    ART. 18

    (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar.

    (2) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia.

    (3) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale.

    (4) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

    (5) La instituţiile publice rezultatul execuţiei bugetare se stabileşte anual prin închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor de surse din care au fost efectuate.

    CAP. 3

    Registrele de contabilitate

    ART. 19

    Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

    ART. 20

    Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

    ART. 21

    Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar, sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice.

    ART. 22

    Persoanele prevăzute la art. 1 care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

    ART. 23

    Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor determinate de fuziunea, divizarea sau încetarea, potrivit legii, a activităţii persoanelor prevăzute la art. 1 se face pe baza documentelor corespunzătoare întocmite în asemenea situaţii.

    ART. 24

    Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare, precum şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.

    ART. 25

    În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop.

    CAP. 4

    Situaţii financiare anuale

    ART. 25¹*)

    (1) Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic.

    (2) Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.

    (3) Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic:

    a) pentru sucursalele cu sediul în România, care aparţin unei persoane juridice străine, cu excepţia instituţiilor de credit, entităţilor autorizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi societăţilor de asigurare, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societate;

    b) pentru filialele consolidate ale societăţii-mamă, precum şi pentru filialele filialelor, cu excepţia instituţiilor de credit, entităţilor autorizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi societăţilor de asigurare, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societatea-mamă.

    (4) Exerciţiul financiar al unităţilor nou-înfiinţate începe la data înfiinţării, potrivit legii.

    (5) Exerciţiul financiar al unei persoane juridice care se lichidează începe la data încheierii exerciţiului financiar anterior şi se încheie în ziua precedentă datei când începe lichidarea. Perioada de lichidare este considerată un exerciţiu financiar, indiferent de durata sa.

    (6) Situaţiile financiare anuale consolidate ale unei societăţi-mamă se întocmesc pentru acelaşi exerciţiu financiar aplicabil situaţiilor financiare anuale ale societăţii-mamă. Dacă exerciţiul financiar al filialelor diferă de exerciţiul financiar aplicabil societăţii-mamă, situaţiile financiare anuale consolidate pot fi întocmite la o altă dată pentru a ţine cont de exerciţiul financiar al majorităţii sau al celor mai importante dintre societăţile consolidate.

    (7) Exerciţiul financiar pentru instituţiile publice este anul bugetar.

––––

    *) Conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 25¹ alin. (3) şi (6) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

    ART. 26*)

    (1) Persoanele prevăzute la art. 1 au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale, inclusiv în situaţia fuziunii, divizării sau încetării activităţii acestora, în condiţiile legii.

    (2) Ministerul Finanţelor Publice poate stabili întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare şi la alte perioade decât anual, în cadrul exerciţiului financiar.

    (3) Pentru persoanele juridice care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.

    (4) Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementărilor prevăzute la alin. (3) aplică reglementări contabile conforme cu directivele europene şi întocmesc situaţii financiare anuale, care se compun din bilanţ, cont de profit şi pierdere, politici contabile şi note explicative.

    (5) Criteriile menţionate la alin. (4) şi categoriile de persoane care aplică reglementările prevăzute la alin. (3) şi (4) se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

    (6) Pentru persoanele juridice fără scop patrimonial situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, politici contabile şi note explicative.

    (7) Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar şi sunt însoţite de raportul administratorilor.

    (8) Pentru sucursalele din România ale instituţiilor de credit şi ale altor instituţii financiare cu sediul în străinătate, instituţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) stabilesc conţinutul situaţiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. Instituţiile respective stabilesc şi cerinţele referitoare la informaţiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective în situaţia în care acestea nu sunt obligate să publice situaţii financiare anuale referitoare la activitatea proprie.

    (9) Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale şi anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

––––

    *) Conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 26 alin. (3) şi (4) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

    ART. 26¹

    Raportul anual cuprinde situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.

    ART. 26²

    Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 11 alin. (1) prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:

    a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;

    b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;

    c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.

    ART. 26³*)

    O societate-mamă trebuie să întocmească atât raport anual pentru propria activitate, cât şi raport anual consolidat.

––––

    *) Conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 26³ intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

    ART. 26⁴*)

    (1) Obiectivul situaţiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

    (2) Situaţiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanţul consolidat, contul de profit şi pierdere consolidat, precum şi celelalte componente, respectiv informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, politici contabile şi note explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, şi vor fi făcute publice împreună cu situaţiile financiare anuale individuale ale societăţii-mamă.

––––

    *) Conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 26⁴ intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

    ART. 27

    (1) Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice prevăzute la art. 26 alin. (3) sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.

    (2) Sunt supuse, de asemenea, auditului financiar situaţiile financiare întocmite cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activităţii persoanelor prevăzute la art. 26 alin. (3).

    (3) Persoanele juridice prevăzute la art. 26 alin. (3) au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale pe perioada premergătoare aplicării reglementărilor armonizate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), după caz.

    (4) Criteriile în funcţie de care situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice prevăzute la art. 26 alin. (4) sunt supuse auditului financiar se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. Verificarea de către cenzori a situaţiilor financiare anuale se efectuează potrivit legii.

    ART. 28

    (1) Persoanele juridice care organizează contabilitatea în partidă dublă trebuie să publice situaţiile financiare anuale. Fac obiectul publicării situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor şi raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz. Aceste prevederi se aplică şi sucursalelor înregistrate în România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi societăţilor-mamă care întocmesc situaţii financiare consolidate.

    (2) Acţionarii şi angajaţii unei societăţi au dreptul să se informeze în legătură cu situaţiile financiare anuale la sediul social al societăţii sau al societăţii-mamă, fără nici o discriminare.

    (3) Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani.

    (4) În caz de încetare a activităţii persoanelor prevăzute la art. 1, situaţiile financiare anuale, precum şi registrele şi celelalte documente la care se referă art. 24 se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legale în materie.

    ART. 29

    (1) Pentru asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, un exemplar al situaţiilor financiare anuale se depune la direcţia generală a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau, după caz, la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, astfel:

    a) persoanele prevăzute la art. 26 alin. (3), în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;

    b) persoanele prevăzute la art. 26 alin. (4) şi (6), în termen de 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;

    c) persoanele care, de la constituire, nu au desfăşurat activitate vor depune o declaraţie în acest sens, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar. Prevederile prezentului alineat se aplică până la data de 31 decembrie 2006, inclusiv pentru situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar al anului 2006.

    (2) Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

    (3) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome şi unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta.

    CAP. 5

    Contabilitatea trezoreriei statului şi a instituţiilor publice

    ART. 30

    (1) Contabilitatea trezoreriei statului se organizează şi funcţionează pe principiul execuţiei de casă şi asigură înregistrarea operaţiunilor de încasări şi plăţi în conturi de venituri şi cheltuieli deschise pe bugete, ordonatori de credite şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.

    (2) În contabilitatea trezoreriei statului se deschid, pe seama ordonatorilor de credite, conturi distincte pentru creditele deschise şi repartizate şi pentru cheltuielile efectuate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele locale, precum şi conturi de disponibilităţi din care se pot efectua plăţi.

    (3) Contabilitatea trezoreriei statului asigură informaţii cu privire la derularea execuţiei bugetare în condiţii de echilibru financiar, aprobată anual prin lege pentru fiecare buget, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în conturi.

    (4) În contabilitatea trezoreriei statului se reflectă, în conturi distincte, împrumuturile de stat interne şi externe primite pentru finanţarea deficitelor bugetare, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute de lege, plasamentele financiare efectuate din contul curent general al trezoreriei statului, precum şi depozitele atrase de la instituţiile financiare şi de la persoane fizice.

    (5) Contabilitatea trezoreriei statului se organizează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al unităţilor sale subordonate şi cuprinde operaţiunile privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetelor locale, gestiunea datoriei publice interne şi externe, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate în contul organelor administraţiei publice centrale şi locale.

    (6) Organizarea şi conducerea contabilităţii trezoreriei statului se efectuează potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice.

    (7) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate, precum şi a angajamentelor şi a plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.

    ART. 31

    (1) Contabilitatea execuţiei bugetelor locale se organizează şi se conduce la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice şi asigură înregistrarea operaţiunilor privind: drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile efectuate în executarea bugetelor locale, precum şi obligaţiile cu termene legale de plată până la data de 31 decembrie; evidenţa subvenţiilor primite de la bugetul de stat şi de la celelalte bugete, precum şi a sumelor defalcate din bugetul de stat, potrivit legii; gestiunea datoriei publice locale interne şi externe; stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor locale prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.

    (2) Unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile şi serviciile publice de subordonare locală, care au personalitate juridică şi ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate, precum şi a angajamentelor şi a plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.

    ART. 32

    (1) Contabilitatea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se organizează şi se conduce în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al unităţilor subordonate, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice şi asigură înregistrarea operaţiunilor privind: drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile efectuate în executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi obligaţiile cu termene legale de plată până la data de 31 decembrie; evidenţa subvenţiilor primite de la bugetul de stat; stabilirea rezultatului execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.

    (2) Instituţiile publice cu personalitate juridică, finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate, precum şi a angajamentelor şi a plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.

    ART. 33

    (1) Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual bilanţul instituţiilor publice.

    (2) Obiectul principal al bilanţului instituţiilor publice îl constituie patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, cuprinzând domeniul public şi cel privat, inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic, evaluate în expresie bănească, după metodologia stabilită de fiecare minister, autoritate a administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

    (3) Evidenţa în unităţi fizice sau valorice, după caz, a fondului funciar, fondului forestier, rezervelor de substanţe minerale utile şi a celorlalte resurse naturale ale solului şi subsolului se realizează de către unităţile care administrează, exploatează şi folosesc bunurile respective.

    (4) La încheierea exerciţiului financiar, în contabilitatea trezoreriei statului se procedează la încheierea execuţiei bugetare potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice, după cum urmează:

    a) încheierea execuţiei bugetului de stat se efectuează de către unităţile teritoriale ale trezoreriei statului;

    b) încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează de către unităţile Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;

    c) încheierea execuţiei bugetelor locale se efectuează de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale.

    (5) Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte trimestrial şi anual bilanţul general al trezoreriei statului, în structura stabilită de acesta, care se aprobă în condiţiile legii.

    ART. 34

    Bilanţul anual al instituţiilor publice, în structura stabilită de Ministerul Finanţelor Publice, se prezintă Guvernului o dată cu contul general anual de execuţie a bugetului de stat.

    CAP. 6

    Contravenţii şi infracţiuni

    ART. 35

    Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:

    1. deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate;

    2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice cu privire la:

    a) utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate;

    b) întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;

    c) efectuarea inventarierii;

    d) întocmirea şi auditarea situaţiilor financiare anuale;

    e) întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice stabilite potrivit legii;

    f) nedepunerea declaraţiei din care să rezulte că persoanele prevăzute la art. 1 nu au desfăşurat activitate;

    g) publicarea situaţiilor financiare anuale, potrivit legii.

    3. prezentarea de situaţii financiare care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare.

    ART. 36

    (1) Contravenţia prevăzută la art. 35 pct. 2 lit. g) se sancţionează cu amendă de la 20.000.000 lei la 300.000.000 lei, cea prevăzută la pct. 1, cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. c) şi d), cu amendă de la 4.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. a) şi b), cu amendă de la 3.000.000 lei la 40.000.000 lei, cea prevăzută la pct. 2 lit. e), cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cea prevăzută la pct. 3, cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cea prevăzută la pct. 2 lit. f), cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei. Criteriile în funcţie de care se stabileşte nivelul amenzii se corelează cu nivelul cifrei de afaceri.

    (1¹) Amenda pentru neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 35 pct. 2 lit. e) este de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei, dacă perioada de întârziere pentru întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice este cuprinsă între 15 şi 30 de zile lucrătoare, şi de la 15.000.000 lei la 45.000.000 lei, dacă perioada de întârziere depăşeşte 30 de zile lucrătoare.

    (2) Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, poate modifica nivelul amenzilor prevăzute la alin. (1) în funcţie de rata inflaţiei.

    (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de persoanele cu atribuţii de control financiar şi de alte persoane anume împuternicite de Ministerul Finanţelor Publice.

    (4) Amenzile contravenţionale prevăzute la alin. (1) şi (1¹) se suportă de persoanele vinovate.

    (5) Contravenţiilor prevăzute la art. 35 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor*).

–––-

    *) Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.

    ART. 37

    Efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi de pasiv ce se reflectă în bilanţ, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte conform legii.

    CAP. 7

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 38

    (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice va elabora normele şi reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene*).

    (2) Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din prezenta lege vor elabora şi vor actualiza permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute la art. 1.

––––

    *) A se vedea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 şi nr. 279 bis din 25 aprilie 2002, reglementări care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2003.

    ART. 39

    Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul asupra modului în care se aplică prevederile prezentei legi.

    ART. 40

    Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1992*).

––––

    *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

    ART. 41

    Prevederile prezentei legi se aplică şi subunităţilor fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, ce aparţin persoanelor prevăzute la art. 1, cu sediul sau domiciliul în România, cât şi subunităţilor cu sediul în România, ce aparţin unor persoane juridice ori fizice cu sediul sau domiciliul în străinătate.

    ART. 42

    Pentru dezvoltarea cadrului instituţional în domeniul contabilităţii şi al profesiei contabile, se reorganizează Colegiul Consultativ al Contabilităţii. Modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi sursele de finanţare ale acestuia se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Consultativ al Contabilităţii, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, ce va fi promovată până la data de 31 martie 2005.

    ART. 43

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

    – Decretul nr. 375/1956 privind reconstituirea actelor, documentelor şi evidenţelor cu conţinut financiar pierdute, sustrase sau distruse, publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 4 august 1956;

    – Hotărârea nr. 1.885 din 28 decembrie 1970 cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii, atribuţiile şi răspunderile conducătorului compartimentului financiar-contabil, publicată în Buletinul Oficial nr. 156 din 29 decembrie 1970;

    – Hotărârea nr. 1.533/1973 privind formularele cu regim special, publicată în Buletinul Oficial nr. 189 din 2 decembrie 1973;

    – Hotărârea nr. 1.116/1975 privind îmbunătăţirea analizei pe bază de bilanţ, creşterea operativităţii şi calităţii informaţiilor cu privire la rezultatele economico-financiare ale unităţilor socialiste de stat, publicată în Buletinul Oficial nr. 127 din 5 decembrie 1975;

    – Hotărârea Guvernului nr. 252/1996 privind regimul diferenţelor de curs valutar aferente capitalului social în devize şi alte operaţiuni aplicabile începând cu bilanţul contabil cu termen de depunere până la 15 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu modificările ulterioare;

    – Hotărârea Guvernului nr. 483/1996 privind prestarea serviciilor în domeniul contabilităţii, verificarea şi certificarea bilanţului contabil în baza prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 2 iulie 1996, cu modificările ulterioare;

    – Hotărârea Guvernului nr. 22/1998 privind unele măsuri pentru reflectarea în contabilitatea agenţilor economici a unor operaţiuni economico-financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 29 ianuarie 1998;

    – orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi*).

––––

    *) Liniuţele 5 – 7 ale art. 43 au fost introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 310/2002.